joi, 25 aprilie 2013
luni, 11 februarie 2013
Despre castravete - sfaturi utile
Castravetele nu este numai o legumă potrivită pentru
salate şi mâncărurile uşoare de vară. Aceasta legumă are proprietăţi
uimitoare care te pot scăpa din situaţii jenante în viaţa ta cotidiană.
Iată mai jos câteva lucruri interesante despre castravete :
1.
Castraveţii sunt legume care conţin majoritatea vitaminelor de care ai
nevoie într-o zi. Un singur castravete conţine vitaminele B1, B2, B3,
B5, B6, acid folic, vitamina C, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu
şi zinc.
2. Te simţi obosit după-amiaza? Uită de
cafea sau alte băuturi energizante şi mănâncă un castravete.
Castraveţii sunt o bună sursă de vitamine B şi carbohidraţi care îţi vor
reda energia de care ai nevoie până la finalul zilei.
3.
Te-ai săturat de aburul de pe oglinda din baie care apare de fiecare
dată când te speli? Atunci încearcă să freci oglinda cu o felie de
castravete. Acesta nu numai că va elimina foarte repede aburul, dar va
oferi băii tale o aromă proaspătă de spa.
4.
Melcii dau târcoale grădinii tale şi fac ravagii printre răsadurile
tale? Atunci pune într-o farfurie de tablă câteva felii de castravete şi
grădina ta va scăpa întreg sezonul de dăunătorii nepoftiţi. Chimicalele
din castravete reacţionează cu aluminiul farfuriei şi emană un miros
imperceptibil pentru oameni, dar care este neplăcut pentru dăunătorii
care vor elibera zona.
5. Vrei să elimini
celulita într-un mod cât mai rapid înainte de a merge la piscină sau la
plajă? Ei bine, tot castravetele te va salva. Freacă câteva felii pe
zonele problemă şi în câteva minute pielea ta va arăta mult mai bine.
Substanţele din castravete au un efect pozitiv asupra colagenului din
piele, care va face ca pielea şi tenul tău să fie mai ferm şi mai
compact. Astfel vei reduce semnele vizibile de celulită şi chiar şi
ridurile.
6. Vrei să eviţi mahmureala sau
durerile de cap? Mănâncă o bucată de castravete înainte de culcare şi te
vei trezi proaspăt şi fără dureri. Castraveţii conţin suficiente
cantităţi de zahăr şi vitamină B care vor înlocui pierdea nutrienţilor
din corp, în momentele intense. Cu un singur castravete vei menţine
echilibrul nutrienţilor din corpul tău şi vei evita atât durerile de
cap, cât şi mahmureala.
7. Eşti la cura de
slăbire şi simţi că foamea îţi dă târcoale? Consumă câteva felii de
castravete. Aceştia au fost folosiţi timp de secole de către
exploratorii europeni pentru mese mici, care să le ofere nutrienţii de
care au nevoie şi să prevină apariţia înfometării.
8.
Ai o întâlnire imporatantă, însă ai realizat că nu ai timp să îţi
cureţi pantofii? Atunci freacă o felie de castravete proaspăt pe
pantofi. Chimicalele din această legumă îţi vor face pantofii să
stralucească şi vei ţine la distanţă şi apa.
9.
Dacă ai probleme cu scârţâitul balamalelor de la uşi, aplică puţin suc
de castravete pe zona problemă. Vei vedea că scârţâitul va dispare.
10.
Eşti stresat? Nu ai timp pentru câteva momente de relaxare? Taie un
castravete în mai multe felii pe care le pui într-o oală cu apă
fierbinte. Substanţele din acesta vor reacţiona cu apa fierbinte şi vor
emana o aromă proaspătă şi relaxantă. Ştiinţific este demonstrat că
aceasta aromă reduce stresul mămicilor şi celor care se pregătesc pentru
examene.
11. Tocmai ai mâncat în pauza de
masă de la serviciu şi nu ai gumă de mestecat sau bomboane mentolate?
Ţine apăsată o felie de castravete în gură. Chimicalele din această
legumă vor elimina bacteriile care sunt responsabile de mirosul
neplăcut.
12. Cauţi o soluţie „verde" pentru a
curăţa robineţii, chiuvetele sau alte obiecte din oţel? Freacă
obiectele respective cu o felie de castravete. Nu numai că robineţii şi
chiuvetele tale vor luci de curăţenie, dar astfel nu îţi vei distruge
degetele şi unghiile cu substanţe toxice.
13.
Ai scris ceva cu stiloul sau cu pixul şi ai făcut o greşeală? Cu coaja
unui castravete şterge încet greşeala de scris. Aceeaşi metodă o poţi
folosi şi pentru creioane sau markere.
Un articol de: Avr. Tudor
vineri, 8 februarie 2013
Catina, o aliata pentru cresterea imunitatii
Cătina se numără printre puţinele
plante medicinale care se pot recolta şi pet imp de iarnă, fructele sale
rezistând pe ramuri, fără să le fie afectate proprietăţile terapeutice, chiar
şi la temperaturi extrem de mici. Este ideală în prevenirea şi combaterea
avitaminozelor, ajută ca nici o altă vegetală la retortificarea sistemului
imunitar şi, nu în ultimul rând, are un rezultat energizant de excepţie. Cu
alte cuvinte, are toate calităţile necesare depăşirii sezonului rece fără
probleme de sănătate majore.
Sirop care alungă
GRIPA şi PNEUMONIA
Mod de preparare:
Se culeg fructe bine coapte, se aleg
de impurităţi (frunze,
resturi de ramuri, bobiţe stricate, etc.), apoi se spală în mai multe ape reci.
Se zdrobesc in mixer sau prin maşina
de tocat carne, obţinându-se astfel un suc gros, portocaliu la culoare. O
jumătate de litru din aceasta se amestecă cu o cantitate egală cu miere curată.
Se omogenizează preparatul,
agitându-se cu o lingură de lemn, apoi se trage într-o sticlă curată şi se
păstrează la frigider.
În caz de imunitate scăzută,
sensibilitate la infecţii, răceală, gripă, pneumonie, bronşită, se iau trei
linguri de sirop pe zi, în trei reprize, diluat în prealabil în puţină apă sau,
şi mai bine, în suc de mere. Datorită efectului antibacterian dovedit, acest remediu
se poate folosi cu success şi în caz de alte infecţii.
Reţetă publicată de Irina Radu
din Iaşi în
revista Remedii naturiste nr.1/2012
Amestec
util în GASTRITELE HIPOACIDE
Mod de preparare:
La trei pahare de suc obţinut din
fructele proaspete, spălate şi zdrobite în storcătorul de fructe, se adaugă un
pahar de apă clocotită, 50 g miere şi o jumătate de pahăr de decoct de mentă.
Se bea întreaga cantitate în mai
multe reprize pe parcursul unei zile, timp de două săptămâni.
Reţetă publicată de Cornelia
Panait din Bucureşti în revista Remedii
naturiste nr.1/2012
Cătina, alimentul-magic care te ajută să slăbeşti. 5 beneficii
Cătina este una dintre cele mai bogate surse de vitamina C, cu un conţinut de 10 ori mai mare decât portocalele. De asemenea, conţine o cantitate de trei ori mai mare de vitamina E decât germenii de grâu, de trei ori mai multă vitamina A decât morcovii şi de 4 ori mai multe enzime care protejează corpul de radicalii liberi, în comparaţie cu ginsengul.
Pe lângă efectele benefice pe care le are asupra sănătăţii, cătina este recunoscută pentru proprietăţile ei antirid, dar şi pentru capacitatea ei de a împiedica acumularea kilogramelor în plus. Cătina crudă poate să fie folosită ca atare sau în diverse combinaţii de smoothie, dar mai există uleiul de cătină, presat la rece, care încetineşte îmbătrânirea pielii sau capsulele gelatinoase care te scapă de constipaţie.
1. Ajută la slăbit
Dr. Oz preciza în emisiunea sa "The Dr. Oz Show" că acest fruct, cătina, este printre puţinele surse naturale de acizi graşi omega-7, care te ajută să rămâi slabă. Potrivit unui studiu realizat pe cobai şoareci, se pare că în urma unui regim alimentar identic, unul dintre cobai s-a îngrăşat foarte mult, în vreme ce celălalt care lua zilnic ulei de cătină a rămas la o greutate constantă şi nu a prezentat niciun risc de a dezvolta diabet şi boli de inimă.
2. Încetineşte îmbătrânirea pielii
Pe lângă vitamina C, cătina are vitaminele E şi A pentru a face din cătină şi uleiul extras din ea, cea mai bună soluţie naturală pentru regenerarea pielii. Uleiul de cătină este potrivit pentru toate tipurile de ten, având un puternic efect antirid. Aplică pe riduri uleiu de cătină presat la rece.
3. Ajută persoanele care au probleme cu constipaţia
Uleiul de cătină ajută la reglarea tranzitului intestinal, fiind de folos persoanelor care suferă de constipaţie. Dr. Oz recomandă administrarea zilnică a unor capsule gelatinoase cu ulei de cătină, o singură doză de 500 de miligrame.
4. Este bună pentru diverse probleme ale pielii
Datorită ingredientelor active din conţinutul său, uleiul de cătină presat la rece vindecă pielea de arsuri (inclusiv solare), răni, psoriazis, dermatite, eczeme, acnee, herpes.
5. Protejează gingiile
Are un efect protector asupra gingiilor. Masează gingiile cu ulei de cătină pentru a preveni apariţia diverselor infecţii.
Cum să-ţi faci singur ulei de cătină
Dacă ai la îndemână cătină poţi să-ţi faci singură uleiul:
- spală fructele şi apasă-le puţin pentru a absoarbe excesul de suc;
- pune 3 părţi cătină şi 2 părţi ulei de migdale, măsline sau floarea soarelui (presate la rece) în blender;
- lasă acest amestec timp de 3 săptămâni într-un borcan închis şi plasat într-un loc răcoros şi întunecat, amestecând din când în când;
- după cele 3 săptămâni alege uleiul format şi păstrează-l într-un recipient închis ermetic, la răcoare şi întuneric.
Sursa:
www.eva.ro
Dovezile unui oras dragut - Vaslui - Romania
Vaslui
(in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei,
resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de
frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de
trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de
Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Vaslui
(in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei,
resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de
frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de
trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de
Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Vaslui
(in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei,
resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de
frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de
trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de
Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Vaslui (in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei, resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Vaslui
(in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei,
resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de
frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de
trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de
Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
 | ||||
| VASLUI - CENTRUL CIVIC |
 |
 | |||
 |
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa. |
 |
| Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour. |
 |
| Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea
legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica,
unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile
medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret. Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului. |
 |
| ŞCOALA GIMNAZIALĂ "CONSTANTIN PARFENE"VASLUI |
 | |
| DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE PRESTĂRI SOCIALE VASLUI |
 |
| CURTEA DE CONTURI |
 |
| PARCUL COPOU |
HOTEL RACOVA
SALA SPORTURILOR
PALATUL COPIILOR
ŞCOALA GIMNAZIALĂ
"MIHAI EMINESCU"VASLUI
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
PARCUL DE LA TEATRUL DE VARĂ
CASA ARMATEI
TERASA "CASA ALBĂ"
RESTAURANTUL "CASA ALBĂ"
ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE
Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica.
 |
| GARA VASLUI |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)