Vaslui
(in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei,
resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de
frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de
trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de
Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Vaslui
(in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei,
resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de
frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de
trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de
Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Vaslui
(in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei,
resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de
frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de
trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de
Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Vaslui (in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei, resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Vaslui
(in maghiara Vaszlo, in , in ) este un oras situat in estul Romaniei,
resedinta judetului Vaslui din Regiunea istorica Moldova aproape de
frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, judetul Vaslui a devenit granita de est a Uniunii. Punctul de
trecere a frontierei Albita ajungand astfel cel mai mare din Europa de
Est.
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
Din teritoriul administrativ al municipiului intra in componenta: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viisoara. Este mentionat documentar in anul 1375.
Conform datelor recensamantului din 2002, avea o populatie de 70.571 locuitori.<ref name="edrc_2002"/>. *Istoria Orasul Vaslui se zice a fi facut de bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Imparatului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova).
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa.
Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret.
Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc). *Geografia Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. - See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/vaslui--detalii#sthash.dLcYsw6N.dpuf
 | ||||
| VASLUI - CENTRUL CIVIC |
 |
 | |||
 |
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizata in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa. |
 |
| Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour. |
 |
| Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea
legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica,
unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile
medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret. Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe cel politic si strategic. Incepand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului. |
 |
| ŞCOALA GIMNAZIALĂ "CONSTANTIN PARFENE"VASLUI |
 | |
| DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE PRESTĂRI SOCIALE VASLUI |
 |
| CURTEA DE CONTURI |
 |
| PARCUL COPOU |
HOTEL RACOVA
SALA SPORTURILOR
PALATUL COPIILOR
ŞCOALA GIMNAZIALĂ
"MIHAI EMINESCU"VASLUI
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n).
Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun.
De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. In atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea Vaslui devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca.
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt o frumoasa biserica.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin populara poezie Penes Curcanul.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul.
In 1939 apare intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui iar din anul 1979, Vasluiul devine de municipiu.
PARCUL DE LA TEATRUL DE VARĂ
CASA ARMATEI
TERASA "CASA ALBĂ"
RESTAURANTUL "CASA ALBĂ"
ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE
Este asezat in partea de est a Romaniei, facand parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orasului sunt: 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica.
 |
| GARA VASLUI |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu